Cu ce-oi fi greşit ?

De când mă ştiu cu umbre mijind pe faţă în încercarea de a-mi sluji drept mustăţi şi, desigur, barbă, am avut o problemă cu bărbieritul, cel de tip milităresc, cum ar veni la o adică în fiecare dimineaţă fix. Eu am preferat la viaţa mea cam la două trei zile, şi de regulă seara, să nu zgârii perna şi, mai ales, pielea fină de femeie. Mai nou e la modă nebărbiereala, George Michael să trăiască. Am constatat cu acestă ocazie, aliniindu-mă aşa cum am fost educat de mic, trei lucruri, toate nesemnificative, doar statistice: unu, m-am adaptat brusc tendinţei, mi-a venit ca o mănuşă adică, doi, cam jumate e albă şi arăt ca bunicul care mă pupăcea şi mă înţepa pe faţa mea fină de copil de 4-5 ani şi trei, după cam trei zile nu mai e ţepoasă şi pot pupa la rândul meu fără să rănesc, diverse persoane, cu ocazii aniversare ş.a.m.d. Sau cel puţin aşa cred eu.

Până azi, când m-am gândit aşa, fără nici o legătură cu nimic, absolut, că poate barba mea e de altă părere. Şi anume, o variantă, că poate, săraca, având şi ea o existenţă, şi implicit personalitate, pur şi simplu nu mă place. Şi renăscând inevitabil, cu fiecare bărbiereală, se scutură ea de mine şi nicidecum eu de ea, de câte ori poate, chiar cu preţul vieţii, în speranţa că data viitoare se va trezi că-i creşte alt individ din rădăcini, care s-o ajute să păstreze distanţa faţă de pământ. Iar ea, sireaca, se tot vede în oglindă, iar şi iar, în compania mea.

Cum e asta ? 
Poate că mă place, dar poate că-i sunt pur şi simplu nesuferit. Acuma mai ales, de când viaţa ei s-a prelungit de la 2-3 la 5-6 şi chiar 7 zile uneori. Cred că nu-i e uşor. Face probabil toate eforturile să scape de mine, se forţează să albească în procente tot mai mari, se răsuceşte şi mă gâdilă, încearcă să-mi creeze senzaţia că-s mai bătrân decât par, efectiv mă manipulează şi folosindu-se de mâinile mele, sculele şi produsele mele cosmetice, adică de banii mei, se scutură de mine iar şi iar, dându-şi viaţa fără nici o remuşcare.

...

Şi părul de pe cap, poate, când vede crescându-i spre sol acelaşi personaj, de fiecare dată după ce se tunde de mine, ajunge cu siguranţă  să-şi piardă răbdarea şi uneori caută soluţii să-şi părăsească rădăcinile.

...

Iar şosetele se descalţă de mine cel puţin de două ori pe zi şi fug să se spele. Şi pantofii... la fel, iar hainele, nici nu mai vorbesc, bineînţeles că mă dezbracă ori de câte ori au chef şi mă lasă pe seama altora, asemeni lor. Sau mă aruncă la duş.

E un fel de complot. Chiar mă simt aşa, uneori un tiran, alteori de-a dreptul un oropsit..

Patul cel cald mă alungă dimineaţa, după ce telefonul mă scoate bucuros din minţi cu alarma lui, maşina mă duce cât poate de repede, uneori cu depășiri riscante de-a dreptul, şi mă leapădă ori de câte ori poate în tot felul de parcări, banii fug de mine ca de dracu.

Acuma, când realizez amploarea, mă cuprinde panica, disperarea, să mor eu !... De ce se leapădă de mine ?

Optimismul însă, să trăiască ! El învinge de fiecare dată ! Minusurile înseamnă doar că trebuie să fie şi nişte plusuri prin apropiere, altfel lumea s-ar comporta ca o constant dezechilibrată, șchiopătând pe-o rână, tot încercând să se redreseze, să-şi revizuiască ţinuta. 

De exemplu, mâncarea şi băutura, oricât aş fugi de ele, ‚’s ca magneţii frate. Ciocolată, fripturi, pălinci, gulaşuri de tot felul, omlete, rădăuţene, merloturi, junk fooduri, plăcinte, etc., îmi fac o curte asiduă, nu obosesc niciodată,  iar eu fac tot ce pot să ţin pasul, că nu văd altă soluţie.
Mai sunt problemele zilnice. Plus exercițiile. Și la job și acasă, liste întregi, ca un fel de sindicat al problemelor și exercițiilor ...

Norocul există însă, şi asta e de fapt esenţialul: când îmbrăţişările şi căldura dumneaei mă caută, restul, toate celelalte, pot să dispară, se cheamă că n-au absolut nici o importanţă. Naiba să le ia de plete, barbă, şosete, haine, bani. Ducă-se !

Acuma, că m-am mai liniştit, le-am mai limpezit, încerc să fac un armistiţiu cu somnul. E singurul despre care încă nu mi-e clar: el are o problemă cu mine, sau eu cu el ? 
La fel şi cu capul.